recomandarea JAZZ.RO

recomandarea lunii septembrie, 2012

Marius Popp

articol de Florian Lungu

Generatia de aur a jazz-ului autohton a fost innobilata de nume precum Iancsi Korossy, Richard Oschanitzky, Johnny Raducanu, Dan Mandrila, Eugen Gondi, Stefan Berindei, Aura Urziceanu si desigur, Marius Popp. Cu exceptia ultimului „monstru sacru” inainte numit, toti ceilalti fie au emigrat in alte tari, fie au parasit aceasta lume. Neindoielnic, „arhitectul - pianist devenit pianistul - arhitect apoi muzician pur si simplu” cum inspirat il caracteriza ilustrul muzician Richard Oschanitzky pe Marius Popp, reprezinta unul dintre stalpii cheii de bolta a jazz-ului romanesc, continuind sa activeze fervent.

Venit pe lume la 21 septembrie 1935, in stravechiul burg transilvan al Sibiului, Marius Popp se inscria 39 de primaveri mai tirziu intre membrii fondatori ai Festivalului sibian de jazz initiat in 1974 de regretatul Nicolae Ionescu. In adolescenta, desi iubitor de muzica, talentul la desen ca si cunostintele in domeniul matematicilor i-au indreptat lui Marius Popp pasii catre nobila disciplina, deopotriva stiintifica si creativ-artistica, a proiectarii de constructii edilitare – arhitectura, pe care a studiat-o la Institutul de profil din Bucuresti. Cum insusi artistul marturisea, la instruirea/formarea sa ca muzician (autodidact) au contribuit varul lui, ilustrul profesor universistar si compozitor Alexandru Pascanu si neuitatul Mihai Berindei. Pe la finele anilor ’60 Marius Popp se afirma deja ca o speranta a interpretarii romanesti de jazz, avandu-i drept redutabili concurenti pe Iancsi Korossy, Richard Oschanitzky, Cristian Colan, Eugen Ciceu iar drept coleg de generatie pe Radu Maltopol. Colabora pe atunci cu instrumentisti deveniti la rindul lor „corifei” ai jazz-ului nostru – Johnny Raducanu, Dan Mandrila, Eugen Gondi apoi cu tinerii saxofonisti Peter Wertheimer si regretatul Stefan Berindei. Dupa primele inregistrari la Radio si aparitiile pe micul ecran, pianistul a luat parte la cele trei editii ale Festivalului National de Jazz de la Ploiesti (1969 - 1971). Activitatea multilaterala a muzicianului s-a manifestat preponderent si fructuos in tara, concretizata prin nenumarate evolutii in fata publicului ca manuitor al claviaturii in alb si negru si lider al unor formatii de componenta diversa, pe scene de club, concert, festival, ca productiv compozitor – membru plin al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania – aranjor, profesor la Liceul de Muzica si Conservator.

Imbinare benefica de simt constructiv ordonat de studiul stiintelor exacte, cu spiritul  animat de inspiratie, fantezie, inzestrare nativa pentru arta sunetelor, omul de muzica Marius Popp isi continua menirea de pianist, creator de teme, aranjor, mentor al tinerelor talente, promotor neobosit al jazz-ului. Pe langa albumele de jazz la care a colaborat ca sideman (albume avindu-i drept protagonisti pe Johnny Raducanu – doua discuri, Aura Urziceanu – patru discuri, Dan Mindrila), cele mai multe dintre LP-urile si CD-urile sub nume propriu ale pianistului - „Panoramic Jazz Rock” (1977), „Nodul gordian” (1983), „Acordul fin” (1988), „Marius Popp” (1993) in seria „Jazz Restitutio”, „Flasnetarium” (1995), „Essential” (2006), „Seminte prajite” (2008), toate editate de casa Electrecord, „Marius Popp Live” (Softplus Records, 2012) -  precum si creatiile sale incluse in antologiile - compilatii discografice „Compozitori romani de jazz” volumele 1, 2, 3, 4, 5 si 6) , culegerea de 15 teme proprii aparuta mai demult sub sigla Editurii Muzicale a Uniunii Compozitorilor, ca si mai recent tiparita colectie „34 de teme de jazz”, cuprind multe din compozitiile sale cu valoare de patrimoniu pentru jazz-ul autohton, creatii ce infrunta timpul,  moda,  uitarea,  prin valoare si autenticitate a inspiratiei. Mentionarea numelui lui Marius Popp in volumul „Eurojazz Personalities” (1975), aplauzele cumulate in tara, ca si peste hotare pe zeci de scene festivaliere (precum cele de jazz de la Ljubljana, Varsovia, Praga, San Sebastian, Debrecen, Nagykanissa, Mannheim, Göttingen, Paris, Russe, Tel Aviv, Festivalul de Teatru de la Sao Paolo ori „Romania Jazz Meeting” de la Frankfurt), calitatea de consultant artistic pentru seria discografica „Jazz Restitutio”, organizarea unor reusite concerte de jazz sub egida Uniunii de creatie a muzicienilor, prezentele in ipostaza de comentator invitat al emisiunilor de jazz de la Televiziunea Romana, aparitia sub autograful sau a valorosului manual „Armonia aplicativa in improvizatia de jazz, pop, rock”, activitatea de lector la „Appenzeller Jazz Days” din Elvetia, precum si premiile de creatie atribuite de Uniunea Copozitorilor Si Muzicologilor, de UNITER, de revista „Actualitatea Muzicala” pentru muzica de jazz, de film, vin sa consfinteasca rezultatele prolificei activitati interpretative si de creatie. Ca dascal, poseda atuul de intemeietor si conducator al unicului Curs de improvizatie in jazz si muzica usoara din tara, organizat la Scoala Populara de Arta in capitala, precum si meritul de a fi semnatarul pretiosului tratat „Armonia aplicativa in jazz, pop, rock”. Maestrului Marius Popp i s-a conferit de catre juriul „Galei Premiilor de Jazz pe 2003”, Premiul de excelenta pentru intrega activitate, iar in toamna anului 2005, muzicianul a fost sarbatorit la Festivalul International de Jazz de la Brasov. A fost de asemenea invitat al Institutului Cultural Roman din Viena.

Recomandam drept intrutotul oportuna editarea recentului album Marius Popp cu inregistrari live din anii ’70 - ’80 si inceputul anilor ’90. Aceasta, mai intai pentru ca pe septuagenarul muzician – desigur, remarcabil compozitor / aranjor / profesor dar si interpret insufletind cu policrom evantai claviatura pianului – se cuvine sa-l cunoastem nu doar in ipostaza sa actuala, ci si ca fauritor de istorie evoluand plin de zel, de nenumarate ori pe scenele autohtone de gen ca si pe cele de pe alte meridiane. In al doilea rind, intrucit la noi aparitiile discografice live sint sporadice, desi ele pot contine nu odata irepetabile momente de traire artistica intensa, de inspiratie Ssi valoare... Si in fine, dar nu in ultimul rind, deoarece pe linga revelarea virtutilor incontestabile ale titularului protagonist, aceste inregistrari prilejuiesc nesperate reintiniri peste ani cu ilustri jazzmeni romani, dintre care unii s-au indreptat inexorabil spre nemurire, precum regretatii saxofonisti Dan Mindrila, Alin Constantiu (si clarinetist), contrabass-istul Ovidiu Badila (incomparabil talmacitor al muzicii clasice dar deopotriva iubitor de jazz), iar altii au optat a se realiza profesional in arealuri diferite de cel natal,– ne referim la saxofonistul flautist Peter Wertheimer (Israel), bass-istul Mircea Tudoran, bateristii Mihai Farcas, Billy Bontas, bass-istul Decebal Badila (cu toti in Germania), bateristul Eugen Gondi (Olanda).

Ascultind si reascultind acest disc, melomanii de astazi care si-ar fi inchipuit cumva ca jazz-ul din arealul mioritic s-a nascut in mileniul al treilea, vor descoperi cu nedisimulata surprindere cit de bine, de autentic se cinta live cu trei decenii inainte, in anii romantici de nostalgica amintire ai tineretii noastre! Era pe vremea cind stateai noaptea cu radioul sub perna ca sa prinzi o tema la „Voice of America” pe care s-o notezi febril din memorie, pe portativ, pentru ca  a doua zi sa o interpretezi impreuna cu colegii de grup. Astazi insa, cu doar citeva click-uri pe Mozilla, partitura iti apare instantaneu in fata ochilor, ba chiar o poti la fel de lesne printa pentru uzufructul personal.

Ca membru fondator al celui mai longeviv Festival romanesc de jazz derulat la Sibiu incepind cu 1974, consideram legitima selectarea de catre pianist a sase dintre cele opt momente muzicale ale albumului, memorate pe banda magnetica in cetatea de pe Cibin. Alte doua foarte reusite secvente, cu Dan Mindrila Si Marius Popp (secondati de sectia ritmica ce i-a alaturat pe bateristul Eugen Nichiteanu si pe bass-istul Ovidiu Badila) antrenati in dialoguri solistice de zile mari, provin dintr-un concert sustinut de quartetul instrumental al pianistului in anul 1984 la Atheneul roman. In toate piesele, Marius Popp ne apare drept un improvizator vijelios, energizant pina la vehementa, de o contaminanta, tonica vitalitate, inclusiv in travaliul unei compozitii de banuit ton baladesc cum este „Cintec de leagan”. De notat diversitatea de formule si solutii arhitectonic-sonore investite cu imaginatie si gust in ceea ce putem defini drept aranjamente ale pieselor respective. In aceasta ordine de idei, demne de relevat sint:

- versiunea pentru saxofon tenor si trio instrumental conferita temei „Darn That Dream”;

- fascinanta invesmintare a piesei „Xibaba”, cu sacadarea implacabila a bateriei stapinita de Marian Toroimac, sustinut ritmic/armonic la ghitara bass de Mircea Tudoran, pe fondul lor interactionind cu rara fervoare pianul electronic Wurlitzer cu timbru inconfundabil si instrumentele de suflat abil manuite de Peter Wertheimer si de Alin Constantiu, un demers variational ce s-a concretizat drept momentul de top al celui mai bun recital oferit publicului la editia 1976 a Festivalului sibian;

- pregnantul solo de pian, chorusul special al tandemului pian-bass si apreciabila evolutie la ghitara bass a lui Decebal Badila devenita apoi formula-suport pentru interventia solistica a bateristului Mihai Farcas, in piesa „Firul Ariadnei”;                                                         

- agreabila, atractiva incursiune in swing prin rapelul la o clasica tema preluata de la Louis Armstrong „A Kiss To Build A Dream On”, tema asezata in groove ritmic de bateristul Billy Bontaa, cu expresivul Alin Constantiu amintindu-ne prin tonul clarinetului sau de Benny Goodman, la rindul lui Marius Popp dovedind prin jocul pe claviatura, o cameleonica dexteritate in a se adapta unor contexte diferite;

- apoi atit de tinereasca, de vesela, exuberanta conversatie a pianistului cu bateristul Eugen Gondi, spre ilustrarea bucuriei ce insoteate invariabil „Balul bobocilor”.

Spirit mereu iscoditor, pianistul lider propune publicului, aproape de fiecare data, formule instrumentale insolite, reunind interpreti din tara ori din strainatate, din generatii diferite, coechipieri cu care concretizeaza noi compozitii si aranjamente.